Se schimba infatisarea Pamantului?

Pamantul s-a schimbat de multe ori in decursul istoriei sale, iar acest process continua si in zilele noastre, chiar daca se desfasoara foarte lent. Muntii cresc in inaltime din cauza miscarii placilor tectonice, iar cei aproximativ 600 de vulcani active pot oricand sa devasteze regiunile din jurul lor. Schimbarile din zilele noastre nu se datoreaza numai fenomenelor naturale, ci si influentelor exercitate de oameni, care au dus la desertificarea unor zone intinse.

Cat de repede cresc muntii?

Muntii de pe Pamant cresc, dar in acelasi timp scad in inaltime. Atunci cand placile tectonice se ciocnesc una de cealalta muntii sunt supusi unor presiuni care ii inalta cu aproximativ cativa cm pe an. Acest lucru este valabil mai ales pentru muntii “tineri” formati prin incretire cum ar fi de exemplu  Alpii sau Himalaya. Insa concomitant actiunea vremii si a vantului erodeaza varfurile muntilor, acestia pierzand din inaltime.

Care este timpul necesar pentru ca fortele naturii sa erodeze un intreg lant muntos?

Vor trece mai bine de cateva sute de milioane de ani pana cand vremea si eroziunea vor cauza disparitia totala a unor lanturi muntoase. Cercetarile au scos la iveala faptul ca Muntii Urali, care despart Europa de Asia aveau acum 350 de milioane de ani o inaltimede aproximativ 4km. S in zilele noastre inca mai existau varfuri care au peste 2 km. Exista geologi care estimeaza ca unele lanturi muntoase ar putea atinge in viitor si inaltimi de 30 km, adica de patru ori mai mult decat Everestul.

Chiar daca nimeni care traieste astazi nu va vedea rezultatul final al cresterii in inaltime a diferitilor munti, unele schimbari spectaculoase ar putea fi observate in decursul unei singure generatii. In ultimii ani bucati mari de roca din ce in ce mai mari s-au desprins din peretii celebrul Munte Eiger din probabilitatile fenomenul de incalzire globala, care duce la topirea ghetii vesnice din conglomeratele pe care aceasta le alcatuieste impreuna cu rocile.

Cum s-au format cei mai inalti munti din lume?

Coliziunea placilor continentale este responsabila pentru formarea celui mai inalt lant muntos, Himalaya. Atunci cand continental originar Pangeea s-a destramat cu aproximativ 200 de milioane de ani in urma continental indian, cel Arabic si cel African au inceput sa se deplaseze spre nord. Aceste placi au comprimat Marea Tethys si s-au ciocnit de continental eurasiatic. Forta gigantica descatusata de aceasta ciocnire a dus la ridicarea rocilor spre cer de-a lungul liniei impactului. Astfel s-a format un lant muntos de 10 000 km care include Himalaya, Hindu Kush, Muntii Zagros, Alpii si Muntii Atlas.

Stancile care compun acesti munti sunt martorii cataclismului. Cuartitele, sisturile, calcarele si dolomitii metamorfozate in roci dense au fost candva sediment de pe fundul marilor in care abundau fosilele crustaceelor sau ale altor organisme marine. Coliziunea si formarea muntilor continua si in zilele noastre si de aceea acestia din urma raman atat de inalti.

De ce nu arata toti muntii la fel?

Doua procese geologice diferite sunt responsabile pentru marea diversitate care poate fi remarcata la diferitele lanturi muntoase: placile tectonice si vulcanismul. In zonele de coliziune ale placilor tectonice se ridica cu precadere munti inalti cu versanti abrupti. Spre deosebire de muntii formati prin incretire, cei aparuti in urma eruptii vulcanice au varfuri in forma de con. Vremea si vanturile erodeaza diferitele tipuri de roci din care sunt formati muntii. Dupa perioade de milioane de ani varfurile proeminente si ascutite devin coline domoale cu aspect de lanturi de dealuri asa cum este in cazul Muntilor Urali sau Muntilor Apalasi din estul Statelor Unite. In muntii mai tineri cum sunt Anzii, Himalaya sau Alpii, peisajul este dominat de varfuri ascutite si vai adanci si inguste.

Raman insulele neschimbate?

Insulele isi schimba infatisarea prin eroziune asemenea altor suprafete de pe Pamant. Arhipelaguri intregi de insule pot disparea pentru totdeauna, cu precadere in emisfera sudica, din cauza eroziunii si cresterii nivelului marilor. Si eruptiile vulcanice pot determina pe de o parte disparitia unor insule de pe suprafata Pamantului, iar pe de alta pot fi si originea aparitiei unor noi formatiuni de insule.

Se formeaza insule si in zilele noastre?

Cum se schimba pamantulChiar  daca dinamica Pamantului a scazut considerabil in decursul milioanelor de ani, insulele noi pot sa rasara si in zilele noastre. Originea lor o reprezinta vulcanii active. Un crater vulcanic amplasat sub insulele din arhipelagul Hawaii scoate din adancuri incontinuu mase proaspete de roca, iar intr-o  buna zi acestea vor forma o insula noua, este adevarat insa ca procesul poate dura  cateva milenii bune.

In anul 2006, navigatorul unui iaht, pe numele sau Frederik Fransson, a descoperit  in acelasi Ocean Pacific o suprafata de uscat frumeganda in apropierea Insulei Tonga. Respectivul petec de pamant nu era trecut pe nici o harta maritime. Acest Vulcan se mai ridicase de doua ori deasupra nivelului marii, in anii 1984 si 2004, dar in ambele cazri a fost inghitit de valuri dupa numai cateva luni. Poate e aceasta data “Home Reef” va reusi sa se mentina permanent deasupra apei. Multe insule noi sunt create in mod artificial, cum ar fi de exemplu cele trei arhipelaguri construite in largul emiratului Dubai, chiar in largul coastelor. Proiectul supervizat de printul mostenitor prevede construirea unor insule artificiale pentru care au fost dislocate sute de milioane de metro cubi de roca si de nisip, proiect care costa miliarde si miliarde de dolari. Complexul va fi gata in jurul anului 2015.

Sunt recifele de corali sortite disparitiei?

Coralii apartin clasei de animale cunoscute sub numele de antozone, care sunt faimoase pentru coloniile colorate pe care le formeaza. In toate lumea cercetatorii constata disparitia constanta a recifelor de corali. Radiatia ultraviolet mai intensa, cresterea cantitatii de dioxid de carbon din mari si incalzirea globala a marilor sunt cauza decolorarii disparitiei treptate a coralilor. Peste doua treimi din recifele de corali din intrega lume sunt amenintate din cauza schimbarilor de clima. Unele sunt deja serios avariate, iar o cincime a disparut deja cu totul.

Pentru protejarea acestor spatii vitale care adapostesc o varietate extreme de mare de specii sunt necesare o serie intreaga de masyru care sa diminueze influenta factorilor nocivi. Un proiect elaborate de oameni de stiinta australieni prevede instalarea unei vele solare gigant dea lungul intregii “Mari Bariere de Corali Australiene” , care sa raceasca apa din jurul celui mai mare recif de corali din lume. Unii experti sunt insa sceptici in privinta acestui sistem din cauza ca ar putea fi o stavila impotriva curentilor calzi.

Care este diferenta intri un atol si o insula?

Atolii sunt insule, care au insa particularitati deosebite. Ei au forma unui recif inelar. Format din insule inguste de corali care inconjoara o laguna. Existenta atolilor incepe aproape intotdeauna cu un Vulcan. Cand lava incandescenta iese din mare si formeaza o insula vulcanica, coralii incep sa o populeze, iar scheletele lor formeaza incetul cu incetul un recif. In timp ce vulcanul incepe sa se scufunde in mare sub propria sa greutate coralii continua sa creasca spre directia luminii solare si formeaza un atol.

Atolii se afla cu precadere in regiunile tropicale ale Oceanului Pacific si ale Oceanului Indian. Insulele Maldive sunt compuse exclusive din corali. Atolul cu cea mai mare suprafata este Insula Craciunului (388 km2) parte a statului insular Kiribati din Pacific. Prin cresterea continua a nivelului marilor si prin rata de crestere din ce in ce mai scazuta a recifelor de corali, atolii sunt sortiti disparitiei.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *