Parcul National Yellowstone

Parcul Yellowstone - Fantana Paint Pot

Fantana Paint Pot

Un taram al caldurii si al vaporilor unde apa fierbine a gheizerelor tasneste spre inaltimi ametitoare.

Cu mult timp in urma, in copilaria Statelor Unite, puteai intalni padurari si vanatori ce povesteau despre un taram fantastic din vest,  in care arteziene de apa clocotinda se inalta pana deasupra varfurilor copacilor, in vreme ce pamantul tremura la vuietul lor. Erau acolo – adauga ei – muntii de sticla si de sulf, locuri unde puteai prinde un pastrav pe care sa-l gatesti imediat, intr-o balticica plina cu apa fiarta. Mai erau lacuri ca niste cutii de vopsea bolborosind si randuri de bai de portelan in care omul se putea imbaia la ce temperatura dorea.

Cat despre rauri, unele curgeam spre Pacific, in vreme ce altele o porneau spre Atlantic; unele aveau un curs atat de rapid, incat frecarea incingea pietrele din albie, iar cel mai mare rau dintre toate navalea intr-un canion de culoarea aurului celui mai pur. Existau chiar si paduri de „copaci pietrificati”, in care „pasari pietrificate cantau cantece pietrificate”. Nimeni  nu-i credea, desigur, dar povestile au continuat  sa circule. In 1871, o expeditie  guvernamentala a pornit sa investigheze situatia; raportul ei l-a determinat  pe presedintele Grant sa declare, in 1872, intreaga zona de 9.000 km2  parc national, primul din lume: “Se interzice fiind vanzarea sau asezarile umane…pentru ca tot poporul sa se bucure de el.Denumirea Yellowstone deriva de la numele pe care amerindienii il dadusera celui mai mare rau din regiune.

Yellowstone: Raul Firehole

Raul Firehole (Focarul)

Milioane de vizitatori si-au dau seama de atunci ca povestile batranilor vanatori erau, in mare partem adevarate. Raurile curg intr-adevar spre ambele laturi ale placii continentale si exista un munte de sticla – Stanca de Obsidian -, format din roca vulcanica vitrificata, din care razboinicii shoshone  ciopleau varfuri pentru sageti. Pe Terasele Minerva, bai naturale din calcit se insira aburinde, iar la Fountain Paint Pot exista balti de namol clocotind carora mineralele dizolvate le confera toate culorile curcubeului. Cu o umbra de dezamagire aflam insa ca fierbinteala Raului Firehole (“Focarul”) se datoreaza nu frecarii, ci rocilor incinse de dedesubt.

SCULPTURILE APEI

Yellowstone - Terasele Minerva

Terasele Minerva

Izvoarele fierbinti transporta suspensiile calcaroase pana la Terasele Minerva, noi straturi de roca depunandu-se pe masura ce apa se raceste. Zilnic pe terase se depun 2 tone de calcar.

Cel mai popular element al Parcului Yellowstone este sistemul de gheizere – uimitoare trombe precum Old Faithful, care la fiecare 75 de minute tasneste clocotind pana la 60 m in aer. Printre celelalte se Numara Grotto Geyser, care izbucneste dintr-o grota de silice, Riverside Geyser, care trimite un arc de apa fierbinte peste Raul Firehole, si Steamboat – cel mai inalt din lume – cu jeturi de apa de doua ori mai inalte decat ale lui Old Faithful, insa fara regularitatea acestuia din urma, intervalul dintre doua izbucniri variind de la patru zile la patru ani.

Gheizerele Old Faithful

Gheizerele Old Faithful

Activitatea gheizerelor este conditionata de trei factori: o sursa de apa abundenta, o puternica sursa de caldura si o structura a rocii care sa confere caracterul unui sistem natural de tevi. Sursa de caldura este roca topita din maruntaiele Pamantului, care in Yellowstone se afla putin peste 5 km sub scoarta terestra. Ploile abundente se infiltreaza in roca poroasa pana la 1.500 m adancime. Acolo, sub presiune, apa este incalzita pana deasupra punctului de fierbere. Timp de secole, ea se ridica spre suprafata si, aproape de nivelul solului, o parte din apa cea mai fierbinte se transforma in vapori. Acestia arunca in aer coloana de deasupra lor, initiind o reactive in lant in care presiunea scazuta determina tot mai multa apa supraincalzita, sa se transforme in vapori – mentinand gheizerul in eruptie pana la golirea sistemului de tevi. Cand apa fierbinte reumple spatiile goale din subteran, ciclul se reia.

In total, in parc exista circa 10.000 de elemente termale. Pe langa gheizere, se intalnesc balti de namol clocotind, jeturi de vapori sulfurosi din rasuflatoare numite fumarole si izvoare fierbinti, adesea de culoare verde – smarald sau turcoaz, datorita algelor care s-au adaptat la viata la temperature ridicate.

Toata aceasta activitate este posibila gaproape au umplut-o cu cenusa si lava, barand Raul Yellowstone si creand astfel lacul cu acelasi nume. Ajutat insa de ghetarii din trei epoci glaciare si de apa fierbinte si vaporii care au inmuiat baza calderei, raul a sapat treptat Marele Canion Yellowstone, care coboara dinspre lac sub forma unei serii de cataracte impresionante.ratie pungii masive de roca topita de sub scoarta Pamantului, aici foarte subtire. Cu aproximativ 600.000 de ani in urma, acesta a erupt paroxistic, aruncand in aer 2.590  din roca Muntilor Stancosi, depunand un strat gros de cenusa si imprastiind praf vulvanic pe aproape tot teritoriul Americii de Nord. Apoi, din cauza golului de dedesubt, scoarta s-a prabusit in interior, formand o caldera de 3.100 km2 .

Copaci pietrificati Specimen Ridge

Copaci pietrificati

Eruptiile ulterioare, mai putin violente, Nicaieri amintirea eruptiilor trecute nu este mai dramatica decat la Specimen Ridge. Aici se afla copaci pietrificati inca usor de recunoscut; sicomori, nuci, stejari, magnolii si sangeri. Cu milioane de ani in urma au fost ingropati sub zgura si cenusa vulcanica, acest strat impiedicand arderea lemnului.

Apoi, in decursul mileniilor, celula cu celula, materialul organic al copacilor a fost inlocuit de mineralele rocii, astfel ca atunci cand si ultimul strat depus a fost erodat, copacii erau deja pietrificati. Daca va este greu sa realizati cat trebuie sa fi durat acest process, ganditi-va ca in unele parti ale zonei exista resturile a 27 de astfel de paduri, unele peste altele. Fiecare a crescut timp de sute de ani pe acelasi loc si fiecare a fost, la randu-i ingropata si pietrificata.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *