Muntii Bungle Bungle

Un labirint de formatiuni inalte din vestul Australiei formeaza unii dintre cei mai fragili munti din lume

Mangaiate de razele soarelui, culmile si canioanele Muntilor Bungle Bungle formeaza un peisaj de vis, care straluceste de parca ar fi iluminat din interior. Cupole dungate, ca o blana de tigru, se inalta cu o grandoare suprarealista in Lunca Raului OrddinAustralia de Vest – un taram ce aminteste de splendoarea submarina.

Muntii Bungle Bungle

Dar aceste stanci tarcate si culmile bulbucate se afla intr-o zona atat de izolata, incat pana in anii ’80 doar cativa calatori le zarisera. Si astazi, majoritatea turistilor le admira din aer. Situat in vasta regiune Kimberley – presarata cu rare asezari omenesti – masivul acopera o suprafata de 450 km2. In cea mai mare parte a anului caldura este intensa, cu temperaturi de pana la 40 oC la umbra. In lungul anotimp uscat nu ploua deloc, iar raurile se transforma intr-un sirag firav de balti. Apoi, in anotimpul ploios (noiembrie – martie), totul se inverzeste. Apa se revarsa din lacuri in cascade, iar cicloanele din Oceanul Indian aduc atata ploaie, incat campia se inunda, iar drumurile spre Bungle Bungle devin impracticabile.

Gresie erodata

Povestea masivului incepe cu 400 de milioane de ani in urma, cand in regiune s-au format uriase depozite de sedimente desprinse din muntii aflati pe atunci la nord, azi disparuti. Mai tarziu, raurile au sapat canale si albii in roca moale; cu timpul, acestea s-au adancit, s-au unit intre ele, iar apa si vantul le-au sculptat, lasand in urma izolatele culmi de gresie din zilele noastre.

Majoritatea formatiunilor se afla in zonele de est si sud ale masivului. Pe laturile de nord si vest, zidurile abrupte de piatra se inalta pana la 250 m, despicate de canioane fascinante. Cheile si ravenele precum iarba-porcului-spinos (spinifex, cu frunze aciculare), acacia si palmierii-evantai, care cresc din crapaturi inguste si formeaza extraordinare gradini suspendate.

Dungile viu colorate din roca au aparut ca urmare a eroziunii. Cand este recent dezgropata, gresia are o nuanta alburie, dar apa curgatoare depune treptat un strat de cuart si argila, in continua formare si sfaramare.

Splendoarea suprarealista

Muntii Bungle Bungle vedere aerianaFormatiunile ca niste cupole ale Muntilor Bungle Bungle tasnesc parca de pe intinderea plata a campiei.

Urmele de fier dau pietrei o nuanta caramizie sau portocalie, iar cenusiul si maroul provin de la lichenii si algele acumulate in timp si arse de soare.

Gresia este o roca relativ  moale, pe care eroziunea o transforma intr-un praf fin ca pudra de talc.

Alexander Forrest, un topometru din Perth, a condus primul grup de europeni care au zarit acest labirint de piatra, in 1879. Nimeni nu stie de ce muntii au fost numiti, in anii ’30, Bungle Bungle.

Aborigenii ii numesc Purnululu ( adica “gresie”). Acestia traiesc aici de peste 24 000 de ani, iar masivul este una dintre regiunile lor sacre.

Astazi, aborigenii participa la administrarea intregii regiuni, declarate Parc National, incercand sa previna eroziunea provocata de turisti.

Cateva iazuri umbrite de steiuri dureaza pe tot parcursul anului, constituind adapatoare naturale pentru cangurii pitici si pentru quolls (feline australiene). La fel de ciudate precum culmile sunt termitierele, ce se ridica uneori pana la 5,5m inaltime.

Vantorul timid

Din cauza dungilor sale, sarpele brun de copac din Muntii Bungle Bungle, care iese la vanatoare noaptea, este numit si tigrul noptii. Lung de aproximativ 2m, se hraneste cu animale mici, de plida soparle, pe care le ucide injectandu-le venin prin coltii sai curbati. Veninul acestui sarpe nu este mortal pentru om; reptila incearca pe cat posibil sa evite omul si nu musca decat daca este incoltitia sau provocata.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *