Giant’s Causeway – Digul uriasului

Giant’s CausewayCand natura s-a erijat in matematician tarmul Irlandei a devenit o incredibil intruchipare a simetriei in piatra.

Simetria ni se pare ceva absolut firesc daca o intalnim la flori, la insect sau pe fata unui trigru, de exemplu. In geologie este insa rara, iar acolo unde apare starneste uimire.

La Giant’s Causeway (in traducere, Digul Uriasului) natura si-a demonstrate din plin geniul matematic, cizeland zeci de mii de coloane din piatra cu fatete multiple, stranse laolalta aidoma unui manunchi gigantic de creioane hexagonale.

De la distanta, zona pare doar o parte oarecare a fermecatorului tarm din comitatul Antrim, dar brusc privirile sunt atrase de un promontoriu cadrilat intr-un mod bizar: pornind de la baza falezei, coboara lin in mare, ca un topogan urias. Pentru o clipa, nu stii ce sa crezi: parca ar fi peisajul creat de grafica pe computer pentru un joc video. Si totusi, aceasta bizarerie geologica dateaza de circa 60 de milioane de ani.

Europa si America de nord, pe atunci unite, au inceput sa se departeze, impinse de Oceanul Atlantic, care s-a largit treptat pornind de la o falie vulcanica de pe fundul oceanului. Islanda, cu numerosii sai vulcani activi, se afla astazi chiar pe aceasta falie. Zonele de lava din Irlanda si Scotia s-au format de aici, atunci cand cele doua continente si-au inceput lenta deplasare.

40.000 de coloane de bazalt. Pe masura ce s-a revarsat, lava a dat nastere in comitatul Antrim celui mai intins platou de acest tip din Europa. Continutul de bazalt al materiei topite a fost pe alocuri neobisnuit de mare si solidificandu-se, s-a contractat, dar fortele de contractie au fost atat de egal distribuite, incat lava s-a crapat cu o precizie geometrica. Acelasi proces are loc atunci cand stratul gros de noroi de pe fundul unei balti secate se usuca la soare.

coloane perfectePe Giant’s Causeway, coloanele de bazalt masoara in medie 460 mm in diametru, iar latimea lor variaza intre 1 si 2 m. Digul natural are latimea maxima de 180 m, patrunde circa 150 m in mare si este format din circa 40.000 de coloane.

In decursul mileniilor, eroziunea ghetarilor si zbaterea continua a apelor Atlanticului au cizelat digul in forma pe care o vedem astazi.

FIecare coloana de bazalt este alcatuita de fapt dintr-o serie de segmente lungi de aproximativ 360 mm, care au fost “sudate” impreuna, dar separate apoi de tensiunile interne. Din cand in cand, portiunile expuse sunt despicate de valuri de-a lungul liniei de fractura dintre segmente, conferind digului aspectul de trepte de azi.

Giant’s Causeway este cea mai cunoscuta dintre structurile bazaltice de pe tarm, dar mai exista multe altele dincolo de dig in golfurile din regiune. In decursul anilor, toate au primit nume suggestive. Orga este un grup de coloane inalte, incastrate in faleza golfului invecinat, Port Noffer. Amfiteatrul este un golf inconjurat de extraordinare manunchiuri de coloane. Tot in zona se afla Capacul Oalei Uriasului, Jiltul Dorintelor, Regele si Nobilii sai si Sicriul.

Opera unui Urias?

Ceturi dense invaluie aceasta scara ciudata. Considerat de legend opera unui urias irlandez, digul este constituit dintr-o serie de coloane hexagonale riguros ordonate si strans alaturate.

“Aripi de lemn”. O colonie de fulmari si-a cladit cuiburile pe faleza ce strajuieste Digul Uriasului. Pasarile sunt supranumite “aripi de lemn”, deoarece planeaza intr-o pozitie teapana.

Dragostea unui Urias

Coloanele de bazalt asemanatoare se afla pe Insula Staffa, in largul coastei vestice a Scotiei, la aproximativ 120 km spre nord, indeosebi in Grota lui Fingal. Digul Uriasului lasa de fapt impresia ca s-ar continua pe fundul marii, din Irlanda pana in Staffa, iar numele sau provine de la legenda inspirata de acest peisaj.

Uriasul cu pricina este eroul unei vechi legende populare irlandeze, Finn MacCool (Fionn MacCumhail), seful unei bande de zarboinici numite Fianna. Finn era renumit pentru pofta sa de mancare, pentru bravura neclintita si faptele de vanatoare prodigioase.

coloane insula StaffaUnul dintre motivele vehiculate de legenda pentru construirea digului este acela al unui supreme act de iubire. Finn ar fi cioplit fiecare coloana, faurand astfel drumul pe care aleasa inimii sale, o uriasa ce traia pe Insula Staffa, sa poata veni oricand la el fara a-si uda picioarele.

Comorile Gironei

Cand a vizitat Giant’s Causeway, in 1842, romancierul William Makepeace Thackeray a aflat despre o epava din vechea armada spaniola ce zacea scufundata in largul Golfului Port na Spaniagh, dar n-a dat atentie povestii, considerand-o doar “o legenda”. In 1967, legenda s-a dovedit a fi realitate, cand arheologul belgian Robert Stenuit a descoperit o serie de artefacte risipite pe fundul marii. Ele au demonstrate ca epava fusese cea mai mare nava a armadei, galera cu trei catarge Girona, scufundata in 1588.

Cele 131 de corabii ale armadei, cu 30.000 de oameni, au pornit din Spania in 1588 pentru a invada Anglia. Dupa pierderi grave, ceea ce a mai ramas din flota spaniola a facut cale intoarsa, alegand o ruta periculoasa, prin nordul Scotiei. Din cauza vremii neprielnice, numai jumatate din flota a mai ajuns in Spania, 20 de corabii esuand in largul coastelor Irlandei.

Girona a avut parte de o calatorie cumplita. Pe drumul spre Giant’s Causeway, ii avea la bord nu numai pe cei 550 oameni ai sai, ci un total de 1.300 de persoane, printre care echipajele a doua corabii naufragiate. Pe 26 Octombrie 1588, Girona s-a ciocnit de o stanca in apropiere de dig si s-a scufundat. Au scapat doar cinci oameni.

Comorile transportate de nava au ajuns in mare parte in mainile lui “Sorley Boy” MacDonnell, care cucerise cu 4 ani inainte de la englezi Castelul Dunluce, aflat la 6 km spre vest. Restul a ramas pe fundul marii timp de aproape 400 de ani, pana cand a fost adus la suprafata de echipa lui Stenuit, in 1968 si 1969. Din corabie nu mai ramasese nimic, dar artefactele gasite ofera o imagine fascinanta a vietii la bordul unei nave a Invincibilei Armada. Astazi sunt expuse la Ulster Museum din Belfast.

Corabia comorilor, Girona a fost o ambarcatiune cu trei catarge, o nava care combina forta de lupta a galionului si viteza unei galere.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *