Cheile Raului Dades

Torentele iernii au sapat ametitoarea ravena ce despica atlasul inalt. 

Acolo unde Raul Dades isi croieste drum printre piscurile ametitoare ale Atlasului Inalt, un defileu ingust serpuieste in curbe stranse printre peretii de stanca inalti de 500m. Pe masura ce soarele urca pe bolta si razele sale patrund in chei, stanca isi schimba culoarea de la negru la verde, la rosu si apoi in galben stralucitor, in functie de anotimp si de momentul zilei.

Cheile Raului DadesCu aproximativ 200 de milioane de ani in urma, aceste stanci erau de fapt un recif coraligen pe fundul marii, dar in ultimele cateva milioane de ani miscarile scoartei terestre l-au ridicat treptat si l-au incretit, formand astfel Muntii Atlas Inalt, a caror istorie geologica poate fi descifrata din straturile multicolore de gresie, calcar si argila, vizibile pe peretii defileului.

In mii de ani, furtunile de iarna au sapat cursul raului. Din noiembrie pana in ianuarie sau chiar martie, averse torentiale inunta Atlasul Inalt, transformand Dades dintr-un paraias sau o albie secata intr-un torent inspumat, care dupa numai cateva ore isi reduce din nou volumul. In acest scurt rastimp, ploile pot mari debitul raului de douazeci de ori. In limba araba, aceste rauri efemere sunt numite wadi sau ued. Cand apele Raului Dades ating nivelul maxim, resturile transportate din munte erodeaza roca moale a albiei, adancind-o permanent. Intr-o zona a vaii, eroziunea a sculptat roca in forme plate, piramidale sau zimtate ori in siluete ce amintesc de trupurile umane, motiv pentru care localnicii le numesc „Dealurile Corpurilor Omenesti”. 

Drum dificil

La mare inaltime fata de apele repezi ale Raului Dades, oamenii pot inainta precaut pe o poteca sapata in stanca. Deasupra lor, rocile multicolorese ridica pana la 500m.

De la zapada la nisip

Atlasul Inalt este de fapt un segment de 740 km lungime din lantul muntos Atlas, care imparte Marocul in doua. Cheile Dades incep in munti, acolo unde cele mai inalte piscuri sunt acoperite de zapada, si se continua spre sud-vest pe 350 km, pana la Raul Draa, la Ouarzazate, oaza si fosta fortareata franceza, in extremitatea nordica a desertului Sahara cel maturat de vanturi.

La cel mai jos nivel al sau, Raul Dades curge printre palcuri de palmieri, migdali si tufe de trandafiri, cultivati pentru a prepara parfumata apa de trandafiri. Vara, aici rodesc smochinii, iar toamna frunctele lor sunt lasate la uscat pe acoperisurile plate ale caselor, pentru a fi vandute la souk (piata).

Cheile Dades

Cheile Dades se afla la 24 km in aval de targul Boumalne. Intre orasel si chei, albia raului este marginita de antice kasbah (citadele) si ksour (sate fortificate), dincolo de care se intind campuri cu sol rosu, roditor, umbrite pe alocuri de nuci si migdali. „Dealurile Corpurilor Omenesti” se afla la 15 km distanta de Boumalne. Pe masura ce chile se ingusteaza, drumul continua paralel cu nivelul apei, peretii abrupti de stanca umbrindu-l si ferindu-l de razele fierbinti ale soarelui.

Drumul traverseaza un pod in satul Ait Oudinar, iar dincolo de aceasta se intinde cea mai ingusta si mai spectaculoasa parte a cheilor. O poteca de prundis urca pana la oraselul Msemrir; mai departe, traseul devine tot mai dificil, culmile stancoase ale Muntilor Atlas parand ca stau sa se prabuseasca in apele raului.

Cheile TodraCheile Todra

La nord – est de Cheile Dades se afla alte chei spectaculoase, Todra. De la Tinerhir, drumul urca sore acestea pe langa cristalinele ape ale Raului Todra. De-a lungul traseului, curmali inalti arunca umbre binefacatoare asupra plantatiilor de vita – de – vie, nuci, maslini si rodii. Acolo unde valea se ingusteaza  inspre chei, peretii stancosi se inalta pana la 300m, iar in cel mai ingust punct al sau, defileul abea daca atinge latimea de 9m. Galagiosii lastuni de munte africani se agita in jurul cuiburilor construite in stanca, iar deasupra lor plutesc maiestuosii vulturi Bonelli.

In apropieree de chei curge un izvor limpede, venerat de berberii din zona, care il considera miraculos; ei cred ca daca o femeie stearpa il traverseaza  rostind numele lui Allah, curand va deveni fertila. Drumul se sfarseste la Cheile Todra, desi camioanele si masinile de teren isi pot continua inaintarea in inima Atlasului.

Din satul Tamtatouchte, la nord de chei, pe un drum abrupt de munte se poate ajunge la Msemrir, deasupra Cheilor Dades, iar de acolo se poate continua spre sud, spre Boumalne, in josul Vaii Dades, incheind astfel un circuit printr-unul dintre cele mai pitoresti peisaje din nordul Africii.

Berberii: Oamenii Muntelui 

Berberii erau un popor de pastori migratori care traiau in aceasta regiune cu mult inainte de sosirea arabilor. Se crede ca ei sunt descendentii invadatorilor veniti din vestul Asiei si raspanditi apoi in nordul Africii. Acestia au ajuns in Maroc dupa secolul al X-lea i. Hr. si s-au convertit la islamism la inceputul secolului al VIII-lea d. Hr. Berberii s-au retras in munti, unde si-au construit fortarete si bastioane in care, oricat de grele erau conditiile, puteau trai conform propriilor lor traditii, izolati de tentatiile oraselor.

Curajul in lupta constituia cea mai mare virtute a lor. Barbatii suspectati de lasitate erau siliti sa poarte pe cap un craniu de animal si nu le se permitea sa manance decat dupa ce femeile isi terminau masa. Legile ospitalitatii erau sacre si, odata ce doi berberi rupeau painea impreuna, aveau sa-si apere viata unul altuia pentru totdeauna. In anii '20, calatorul britanic Walter Harris descria astfel traiul intr-un sat berber: „O viata de lupa si necazuri… fiecare isi platea tributul  sau in sange.” Totusi berberii aveau si clipe de bucurie, la sarbatori precum cele ale recoltei, cu cantece si povesti istorisite de trubaduri.

 Ranile erau tratate intr-un mod neobisnuit. Marginile ranii erau prinse una de alta, iar deasupra se aseza o furnica rosie vie. Odata ce furnica isi incelsta maxilarele pe cele doua bucati de piele, i se reteza capul, maxilarele ramanand pe loc ca un fel de capsa ce cadea la vindecarea ranii.

Atunci, ca si acum, femeile berbere se bucurau de mai multa libertate de cat semenele lor arabe. Ele nu purtau valuri si se puteau casatori din dragoste. Si astazi, fetele au primul cuvant in casnicie. Langa orasul Imichil, la nord de Tinerhir, se organizeaza in mor regulat moussems, targuri. Fete de 14 ani sau 15 ani, puternic fardate si purtand bijuterii grele de argint, isi abordeaza pontetialii soti si se targuiesc aprig pentru banii ce vor reveni familiei lor in urma casatoriei. Daca se ajunge la un acord, parntii pregatesc nunta.

Ritul Islamului. Femeile din familie insotesc un baiat berber spre vraciul care va practica circumcizia ritualal astfel el devine adept al Profetului.