Anak Krakatau, copilul Vulcanului Krakatau

insula Anak KrakatauPe locul unei eruptii vulcanice ce a ucis pentru 36.000 oameni, o noua insula sa nascut din mare.

Un huruit adanc, sumbru a inceput sa rasune in strafundurile unei pitoresti insule indoneziene pe nume Krakatau, in mai 1883. Cateva luni mai tarziu, vuietul s-a intensificat. Marinari in trecere prin zona povesteau despre explozii atat sonore, incat spargeau timpanele. Lespezi de piatra ponce spumoasa, plutitoare au inceput sa umple Stramtoarea Sunda – o aglomerata artera comerciala ce desparte Insulele Java si Sumatra.

Un nor gros de cenusa a acoperit cerul, intunecand soarele timp de mai multe zile. Navele au fost si ele naclaite, iar marinari au trebuit sa arunce de la bord cu lopata namolul fierbinte si cenusa, intr-o atmosfera sufocanta, sulfuroasa. Marea se agita framantata de talazuri ample, ciudate, iar la tarmurile Insulelor Java si Sumatra s-au format valuri uriase, care au spulberat asezarile de pe coasta.

Imediat dupa ora 10, in dimineata de 27 august 1883, Krakatau a fost nimicita de una dintre cele mai mare explozii inregistrate vreodata. Bubuitul s-a auzit pana la 3,500 km departare, in Australia. Insula s-a prabusit in ea insasi, pulverizata, aruncand in aer 19 km3 de materie vulcanica. Un strat de praf s-a ridicat pana la 80 km in atmosfera, orbitand apoi in jurul Terrei ani intregi, determinand scaderea temperaturilor vara si creand apusuri spectaculoase pretutindeni pe glob.

REACTIE IN LANT. Norul de cenusa ce se ridica din Anak Krakatau aminteste ca noua insula de pe locul fostului Krakatau este la fel de eferma. Nascuta in 1927, insula are o vegetatie rara.

Au murit peste 36,000 de oameni. Nu atat eruptia in sine a fost letala, cat valurile uriase – tsunami – care s-au ridicat pana la 40 m inaltime si au spulberat 163 de sate de pe litoralul Insulelor Java si Sumatra.

Insula Krakatau se nascuse din activitatea vulcanica, dar a ramas in stare latenta pana la eruptia din anul 1680. Cea din 1883 a fost intrecuta in intensitate doar de eruptia Muntelui Tambora, aflat pe o insula indoneziana, Sumbawa. Aceasta din urma a avut loc in 1815 si a produs de cinci ori mai mult material vulcanic decat Krakatau.

vulcanul Krakatau SPECTACOL. Anak Krakatau erupe in mod regulat – aproximativ o data pe an – aruncand in aer nori de cenusa si bucati de piatra ponce topita, mari cat niste dovleci.

Krakatau a starnit insa mai multa agitatie. Era comunicatiilor in masa incepuse si vestea s-a raspandit  in toata lumea in numai cateva ore. Oamenii de stiinta au adunat meticulos informatiile despre eruptie, folosindu-le pentru a studia cauzele si comportamentul vulcanilor, astfel s-a nascut teoria moderna a tectonicii placilor.

Regiunea se afla pe linia de demarcatie intre doua placi tectonice. Lunecand pe sub cea eurasiatica, placa indo-australiana exercita asupra acesteia forte uriase, ce se transmit in lungul „granitei” dintre ele, provocand erupti explozive ale numerosilor vulcani din zona.

Placa indo-australiana se deplaseaza si in prezent cu cativa centimetri pe an. Ca pentru a ilustra aceasta miscare, un nou vulcan s-a inaltat pe locul fostului Krakatau. Cand acesta din urma a erupt, s-a prabusit sub nivelul marii, folosind o caldera submarina – un urias crater vulcanic de 6,4 km in diametru.

In 1927, un fir de fum s-a ridicat prin apa din caldera, anuntand iminenta nastere a unei noi insule. In 1928, Anak Krakatau (Copilul lui Krakatau) ajunsese la suprafata. Cincizeci de ani mai tarziu, datorita pietrei ponce si cenusi acumulate treptat aici, insula nou-aparauta masura deja 305 m inaltime.

In cea mai mare parte a timpului, Anak Krakatau suiera si pufaie, aruncand in aerul tropical nore de gaze sulfuroase. Specialistii considera ca batranul vulcan si-a consumat cea mai mare parte a fortelor in 1883 si ca Anak Krakatau nu va acumula niciodata tensiuni atat de mari. Dar in lumea vulcanilor nu pot fi niciodata sigur de nimic.

Rakata

RELATIE STRANSA

Rakata, ramasita a Insulei Krakatau initiale, ofera o priveliste excelenta spre nou-nascuta Anak Krakatau.

Lumea vie revine

  • Imediat dupa eruptia Vulcanului Krakatau, in 1883, insulele si tarmurile din jur au fost acoperite cu un strat gros, letal de cenusa vulcanica. In 1884, un om de stiinta a vizitat Insula Rakata, unica ramasita a insulei initiale, si a gasit un singur paianjen viu.
  • Udata anual de circa 2,540 mm de ploaie tropicala, Rakata a revenit insa curand la viata. Seminte de ierburi, ferigi si diversi copaci au fost aduse de vand, de apa mari ori de pasari, purtate in sistemul digestiv al acestora; corali au inceput sa repopuleze recifele distruse; paianjeni au sosit de pe uscatul aflat la 40 km distanta calatorind pe funigei; serpi si soparlele au trecut inot; sobolanii, crabii de uscat, furnicile, termitele si soparlele gecko au venit pe paturi de vegetaie plutitoare.
  • Oamenii de stiinta au putut studia renasterea insulei, intelegand modul in care natura recolonizeaza teritoriile distruse. Anak Krakatau constituie un alt tip de laborator natural; aici straturile suprapuse de cenusa proaspata au impiedicat viata sa puna stapanire pe insula, cu exceptia extremitatii sale estice. Aici cresc smocuri de iarba, muschi si trestie de zahar salbatica, volbura purpurie a napadit plaja, iar paduricile de pini tropicali si copaci casuarina ofera adapost liliecilor. Eruptia Vulcanului Krakatau a dus la depopularea tarmului vestic al Insulei Java. Lipsita de concurenta din partea omului, viata salbatica de aici a pus stapanire pe Peninsula Ujung Kulon, la 64 km  sud de vulcan.
  • Printre „locuitorii” zonei se afla rarii rinoceri de Java si leoparzii, ca si vulpile zburatoare (cei mai mari lilieci din lume), pasarea-rinocer si albinarelul, paianjeni uriasi se hranesc cu pasarele, crocodili de apa sarata, crabul-scripcar si pestele-arcas, care poate arunca un strop de apa la distanta de un metru pentru a prinde o insecta.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *